La zece ani de la adoptarea Deciziei cadru 2008/913 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, în România încă nu este cunoscut numărul real al infracțiunilor motivate de ură
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice, a implementat în perioada octombrie 2018 – martie 2020 proiectul ”10 ani de Implementare a Deciziei Cadru UE privind rasismul și xenofobia în România: provocări și abordări noi a acțiunilor privind infracțiunile motivate de ură” – NoIntoHate2018, finanțat de Comisia Europeană prin programul JUST/REC-AG-2017/REC-RRAC-HATE-AG-2017, conform Contractului de finanțare nr.809349.
Proiectul a urmărit identificarea deficiențelor în aplicarea Deciziei Cadru 2008/913 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal în România respectiv a măsurilor ce se impun pentru îmbunătățirea înregistrărilor/raportărilor infracțiunilor motivate de ură și, implicit, pentru prevenirea acestora. Astfel, transpunerea deciziei-cadru în legislația primară din România s-a realizat corect și complet. În schimb, legislația secundară, în special cea care ar putea conduce la o fundamentare mai riguroasă a politicilor penale de reprimare a fenomenului infracțional motivat de ură prin furnizarea de date statistice de corecte, complete și riguroase, necesită îmbunătățiri.
În urma documentării/activităților/discuțiilor cu autoritățile publice derulate pe parcursul proiectului, principalele măsuri pentru o mai eficientă implementare în România a Deciziei-cadru vizează:
• Derularea de campanii de informare/conștientizare atât în rândul comunităților cu risc sociologic ridicat de a deveni victime cât și în rândul populației cu privire la atribuţiile autorităţilor represive ale statului în materia combaterii infracţiunilor motivate de ură, inclusiv obligaţia acestora de înregistra distinct mobilul lor, cu atât mai mult atunci când victimele fac astfel de precizări
• Formare profesională continuă, cu precădere a forţelor de ordine, dar și a personalului administrativ în materie de colectare de date statistice
• Îmbunătățirea sistemului de colectare de date, inclusiv prin colectarea lor dezagregată, precum și a înregistrării/raportării incidentelor
Pe scurt, proiectul a presupus realizarea următoarelor acțiuni:
• Sondaj de opinie, la nivel național, pe un grup de 1400 respondenți privind percepțiile actuale asupra infracțiunilor motivate de ură
• Raport național privind stadiul aplicării în România a măsurile cuprinse în Decizia-cadru 2008/913/JHA privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal
• Prezentarea raportului în cadrul unei conferințe la care au participat reprezentanți din cadrul instutuțiilor responsabile cu înregistarea și raportarea acestor infracțiuni dar și alți actori relevanți în domeniul drepturilor omului.
• Întrucât una dintre concluziile acestui raport a fost tocmai necesitatea unei resurse umane suficient de bine pregătită pentru a trata corespunzător infracțiunile motivate de ură, mai ales în identificarea acestora și colectarea dezagregată, în perioada august 2019 – februarie 2020 au fost organizate 12 sesiuni de formare ( 2 sesiuni pentru personalul din cadrul Inspectoratului General al Poliției, 2 sesiuni pentru personalul din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei și 8 sesiuni pentru magistrați ) în cadrul cărora au participat 144 persoane. În vederea unei înțelegii coprehensive a importanței identificării și înregistrării, acolo unde este cazul, a infracțiunilor motivate de ură, pentru asigurarea participării persoanelor cu atribuții directe în activitățile de identificare și înregistrare și pentru o cât mai bună diseminare a informațiilor obțnute în cadrul sesiunilor de formare au fost reînoite/încheiate Acorduri de colaborare cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Institutul de Siguranță și Ordine Publică și Institutul Național al Magistraturii.Sesiunile au fost susținute de experți din cadrul Consiliului, Institutului pentru Politici Publice și experți la nivel internațional și au cuprins, pe lângă elementele generale de identificare a unor fapte de discriminare, noțiuni concrete de abordare a infracțiunilor motivate de ură, elemente de analiză a acestora, atât în faza de investigare cât și în fața instanțelor de judecată. In cadrul sesiunilor, participanții au avut posibilitatea de a analiza în concret dacă în unele dintre situațiile întâlnite în activitatea curentă se putea identifica sau nu o infracțiune motivată de ură și care ar fi soluțiile pentru ca aceste infracțiuni să fie înregistrate și raportate ca având această componentă.
Paul Iganski este Profesor de Criminologie & Justiție Penală la Facultatea de Drept a Universității din Lancaster din Marea Britanie.
„Infracțiunile motivate de ură pot avea un impact negativ extrem asupra vieților persoanelor și comunităților vizate – mai grav față de alte tipuri de infracțiuni. Agresarea identității sociale a unei persoane rănește la nivel mental și psihologic. Aceasta poate afecta de asemenea comportamentul persoanelor vizate și poate deteriora calitatea vieții lor prin faptul că ei încearcă să evite repetarea victimizării ca urmare a infracțiunii motivate de ură. Codul penal român include unele din cele mai cuprinzătoare prevederi din Europa privind combaterea infracțiunilor motivate de ură.
Este esențial ca aceste prevederi să fie aplicate cu fermitate. Nepedepsirea autorilor infracțiunilor motivate de ură nu generează numai nedreptate pentru victime. Încrederea în sistemul de justiție penală va fi distrusă.
Este, în consecință, esențial ca întregul sistem de justiție din România să înțeleagă impactul distructiv particular al infracțiunilor motivate de ură – ceea ce presupune imperativul gestionării infracțiunilor motivate de ură cu seriozitatea care li se cuvine”.
Tamas Kadar, expert european
”Sesiunile de instruire organizate de CNCD au fost utile și într-adevăr necesare pentru Jandarmeria Română, judecători și magistrați. Era evident că exista o nevoie de cunoaștere și înțelegere suplimentare a infracțiunilor motivate de ură în rândul participanților. Aceștia au manifestat deschidere și curiozitate, iar modul de organizare a instruirilor le-a oferit posibilitatea de a fructifica la maxim această oportunitate, permițând schimburi deschise și productive de informații și discuții privind aceste probleme adesea dificile și complexe. Cu toate că orice persoană manifestă stereotipuri și prejudecăți, sesiunile de instruire au dat posibilitatea participanților să facă încă un pas înspre depășirea acestora, prin înțelegerea provocărilor din acest domeniu cu care ei, sau societatea se confruntă”.
Proiectul a beneficiat de un buget total în valoare de 242.840 Euro.
Comunicat oficial, aici.